Toamna

    Așa cum vara pun apă pentru păsărele, pe pervaz, la fel, pun un căpăcel de sirop pentru albine, toamna tarziu, pentru un plus de păpică pentru iarna. Siropul este de zahăr dar NEAPĂRAT invertit, ca sa nu stresăm albinele. Ori puneti un ciorchine de strugure dulce, că adună ele câtă dulceață vor! Am observat însă ca albinele nu iubesc strugurii mari fara sâmburi....

Lucruri frumoase de demult

    Înainte de a inventa ei ”amprenta de carbon”, noi trăiam ecologic. Reciclam si refoloseam o grămadă de materiale și foloseam resursele cu mult mai mult sens. Nu exista să arunc ”blugii”si ”raiații” la gunoi...ajungeau veste, genți, espadrile. Nu aruncam borcane, cârpeam, peticeam și găseam foarte amuzant să fii creativ în a întrebuința lucrurile de aruncat. Nu-mi pot imagina cum copiii de azi nu iubesc sa facă rochițe la păpusi, să construiască singuri din lemnișoare și căpăcele, să îmbrace borcane și sticluțe cu papier mache, să croșeteze, să tricoteze, să-și facă haine si pălarii... Doamne, ce bine că m-am născut când toate astea mai aveau sens!

Nu toate merele...

    Nu toate merele ajung deliciul nostru...din păcate!

    Nu-i asa că, atunci când le vedeti așa, le aruncati la gunoi? La noi gunoiul menajer(fracția umedă) nu se exploatează superior, doar se aruncă într-o groapă si se lasă la descompus printre alte gunoaie. Mormane de gunoaie. Eu le tai în bucătele si le arunc în natură. Așa se descompun mult mai repede decît la groapa de gunoi, ba chiar aduc si beneficii prin descompunere....în cazul in care nu le manâncă păsările cerului, aricii sau alte gângănii...Pană la urmă tot fac eu o groapă mica de compost....!

 

Coffee&Tee

 

    Multă lume aruncă zațul de cafea în curte sau chiar la plantele din ghiveci. Eu desfac si pliculetele de ceai iar tocătura din ele ajunge tot in natură...Fireste, eticheta si firul de bumbac ale pliculetului, merg in altă parte, desi toate sunt ”compostabile”. Sunt si pliculete de ceai dintr-o sită fina, de plastic ce ajunge(sita) in punga de reciclat plastic...Stiu că nu e o cantitate mare dar, pe parcursul unei saptămâni doar, se adună cateva sute de grame...

Ma gandesc totusi că n-ar fi recomandat să punem mereu zațul la aceeasi plantă...poate devine prea nervoasă...

Frunzele de ridichi...se întorc in natură!

Retetă:

Se taie ridichile. Partea rosie se manancă...miam, miam! Frunzele se pun pe glaful ferestrei, sau pe un servetel orinde în casă unde se pot usca. Se deshidratează repede daca le răsfirati.  Dintr-un manunchi de frunze va rămane un macinis cât o cutie de chibrituri (mai mare)...care se arunca in boscheti orinde in jurul casei. La tara astea se dadeau la găini, la rate, la purcei...la oras umflă inutil punga de gunoi.

Hei, dar PUNGA de gunoi e un alt capitol!!!